Multumim pentru like

Va rugam sa cautati cuponul cadou in e-mail

Bine ati venit, Vizitator
  
română
Dezvoltarea pe varste

Abilităţi

Între 3 şi 4 ani

Între 2,5 şi 3 ani

Între 2 şi 2,5 ani

Între 1,5 şi 2 ani

Abilităţi motrice

Copilul este capabil să coloreze pe suprafeţe mici şi mijlocii.


Copilul este capabil să deseneze linii orizontale şi verticale şi cercuri. Poate desena forme combinând linii orizontale cu linii verticale (de exemplu: semnul plus).


Copilul învaţă să deseneze o persoană începând cu o reprezentare simplă la care adaugă gradual mai multe detalii.


În jurul vârstei de 4,5 ani copilul învaţă să deseneze pătrate, linii diagonale şi să-şi scrie numele.

Control avansat al degetului mare


Dezvoltarea mâinii dominante


Copierea unei linii verticale


Mimarea desenării unei linii orizontale


Ţinerea unui creion între degetul mare şi degetul arătător


Folosirea foarfecei

Strângerea pumnului


Stabilirea mâinii dominante


Mimarea desenării unei linii verticale


Coordonarea mâinilor

La vârsta de 2 ani copilul este capabil să refacă un puzzle din 2-4 piese.

Abilităţi de vorbire

Copilul utilizează fluent structurile regulate (substantive, verbe, atribute şi prepoziţii).

Copilul şi-a însuşit regulile de bază lingvistice (genul, cantitatea, timpurile şi gramatica).


Primele conştientizării ale rădăcinii cuvintelor şi a modelelor.


Conjugarea completă a prepoziţiilor uzuale.

Copilul începe să conjuge în mod activ cuvintele, face erorile de limbaj obişnuite pentru copilărie.


Primele utilizări corecte a conjugărilor verbelor, substantivelor şi atributelor.

Copilul dezvoltă primele conştientizări a structurii cuvintelor (genul, cantitatea, timpurile trecut/prezent/viitor).


În jurul vârstei de doi ani apare prima comunicare verbală.

Vocabular

Copilul va continua să-şi extindă vocabularul - substantive, verbe şi atribute - prin interacţiunea cu mediul înconjurător.

Extinderea graduală a vocabularului


Majoritatea vocabularul copilului se constituie din cuvinte de conversaţie.


Majoritatea cuvintelor la această vârstă sunt substantive ce definesc obiecte fizice (scaun, masă), verbe (a alerga) şi sociale (Mulţumesc).


În cele din urmă, pentru copil sensul cuvintelor devine acelaşi ca si pentru un adult (Un câine este un câine şi nu orice animal cu patru picioare).


Creştere în verbe şi adjective (fierbinte, albastru).

 

Crestere în reproducerea şi înţelegerea vocabularului la vârsta de 2 ani.


Ritmul cu care copilul îşi extinde vocabularul creşte gradual între vârsta de 1 an şi cea de 2 ani, pe măsură ce descoperă că fiecare persoană sau lucru are propriul nume.El va începe cu un vocabular de aproximativ 10 cuvinte, dă sau ia, dar la vârsta de 2 ani îşi va creşte vocabularul la aproximativ 50 de cuvinte.

Abilităţi sintactice

Copilul poate construi acum propoziţii simple şi compuse. Îi sunt familiare următoarele tipuri de cuvinte şi le poate folosi corect:


Prepoziţii uzuale: În, Cu, La.


Cuvinte indicând cantitatea: Multe, Puţine, Unele, Mai multe, Toate.


Prepoziţii spaţiale: Pe, Sub, Înăuntru.

Fluenţă în formularea propoziţiilor cu structură de bază (“Săndel a împins căruciorul”, “Eu am o gumă”).


Deprinde utilizarea locuţiunilor verbale (“Îmi pare rău…”).


Frazele copilului respectă acum regulile de sintaxă şi nu doar scopurilor unei comunicări de bază.


Copilul este capabil să comunice cu orice adult în jurul vârstei de 3 ani.

Progres gradual către structuri cu sintaxa de bază asociată cu vorbitul zilnic.


Încluderea graduală a gramaticii (Prepoziţii, Pronume).

Majoritatea sugarilor combină pentru prima dată cuvintele (“Fraza cu 2 cuvinte”) pentru comunicare şi nu în scop sintactic (“păpusă, cărucior” în loc de “Păpuşa este în cărucior”).


“Nu… (apă)”


“Iar… (minge)”

Abilităţi pragmatice

 

Copilul începe să folosească în limbajul către cei ce îl îngrijesc un ton prin care "cere" dar nu şi către prieteni.


Copilul este capabil să mimeze limbajul diferiţilor membri ai familiei. (Mamă, Tată, Fraţi).

Expunerea la o varietate de situaţii lingvistice. O asemenea expunere contribuie la dezvoltarea conştientizării dar nu duce încă la utilizarea completă a limbajului.

Înţelegere de bază. Copilul nu va comunica cu străinii, numai cu cei ce-l îngrijesc.

Conştientizare fonologică

Copilul va recunoaşte rime, va fi amuzat de rime, face rime cu cuvinte amuzante, recunoaşte tipare de sunete ce se repetă în poveşti şi memorează cântece şi poezii cu rime.

 

 

 

Utilizarea literelor

Copilul va recunoaşte literele ca o categorie separată de simboluri grafice (diferite de desene, numere, etc.).

 

 

 

Citire

Copilul îşi va recunoaşte numele scris.

 

 

 

Scriere

Copilul va înţelege cum să-şi scrie numele.

 

 

 

 

Una din componentele cheie a vocabularului sunt Numele Culorilor. Conceptul de culoare este relativ complicat din moment ce este destul de abstract, fără a fi concret. Procesul de învăţare a culorilor, precum şi altele, este unul gradual. În prima fază, în jurul vârstei de 2 ani, 2 ani jumătate, copilul este capabil să potrivească culorile. În a doua fază, între 2 ani jumatate şi 3 ani, copiii dezvoltă abilitatea de a recunoaşte culorile, învăţându-le numele individuale. De exemplu: dacă le cereţi "Dă-mi cubul galben" o să vă dea cubul galben şi nu pe cel verde. În faza finală, faza de "aplicare", între 3 ani şi 3 ani jumătate, copilul va denumi corect toate culorile. Dacă îi veţi întreba "Ce culoare este aceasta?” vor şti ce să vă răspundă.

Dezvoltare cognitivă

Dezvoltarea la vârsta de 2-3 ani

Expresie

Până la vârsta de 2 ani, copilul recunoaşte lucrurile în general prin activităţi concrete precum atingere, miros sau gust.


În jurul vârstei de 2 ani copilul dezvoltă gândirea cognitivă care apare deasemenea şi în lipsa unei experiente în timp real cu oameni, obiecte sau activităţi stimulative.


Copilul îşi imbogăţeşte lumea imaginilor şi conceptelor odată cu complexitatea conceptelor.

Concepte

La vârsta de 2-3 ani, copilul îşi stabileşte câteva concepte de bază: Conceptele de mărime, culoare, raport şi cantitate.


Copilul înţelege parţial aceste concepte. Va recunoaşte şi va identifica caracteristicile dar nu va înţelege complet categoriile, fapt care i-ar permite să distingă caracteristicile unice a fiecărui obiect aparţinând unei categorii specifice.


Numărul de concepte pe care un copil le înţelege creşte prin dezvoltare şi experienţe. De asemenea va creşte si complexitatea acestora.

Sortare

La vârsta de 2-3 ani copiii tind să sorteze obiectele pe baza unei singure caracteristici (un singur aspect) deoarece ei nu posedă încă un set complet de concepte dezvoltate pe deplin pentru categorisirea obiectelor.


Cantitatea de componente prin care un copil sortează obiectele în jurul vârstei de 3 ani creşte pe măsură ce abilitatea lui de a asocia mai mult de un aspect la un moment dat se dezvolta.

Planificarea Activităţii

La vârsta de 2-3 ani copilul poate executa o planificare simplă a activităţilor formată din o fază sau două dar nu este capabil încă să conceapă un plan format din mai mult de două etape.

Înţelegere

La vârsta de 2-3 ani copilul are complet dezvoltate simţurile fiziologice şi ca urmare abilităţile de înţelegere sunt îmbunătăţite. Înţelegerea devine mult mai organizată la vârsta de 2 ani deoarece a câştigat experienţă, abilitatea sa de a se exprima s-a dezvoltat şi cunoştinţele sale privind imaginile şi conceptele s-au extins. Totuşi, nu se bazează încă pe concepte dezvoltate pe deplin. Copilul înţelege o componentă specifică conectată cu un concept - în general un concept bazat pe propriile experiente egocentrice – şi relaţionează cu acea componentă ca şi cum ea singură reprezintă conceptul.

Memorie

Memoria la vârsta de 2-3 ani se bazează pe experienţa sa generală lipsindu-i abilitatea de a procesa şi de a se exprima corect. Maturizarea, experienţa şi achiziţia de limbaj contribuie împreună la consolidarea abilităţii copilului de a procesa informaţia printr-un vocabular ce devine din ce în ce mai complex.


La vârsta de 2-3 ani copilul foloseşte cea mai simplă strategie de a-şi îmbunătăţi memoria: Repetiţia şi reexaminarea, sortarea pe categorii, elaborarea şi conexiunea cu cunoştinţe anterioare şi construirea unui lanţ de evenimente (memorarea unei ordinii specifice de activităţi). De asemenea, copilul îşi antrenează abilitatea de a identifica şi de a fi identificat.

Rezolvarea Problemelor

La vârsta de 2-3 ani, atunci când încearcă să rezolve probleme, copilul este puternic influenţat de caracteristicile pe care le sesizează folosindu-se de simţuri. Cel mai adesea, copilul va reuşi să rezolve problemele prin metoda "încercare şi greşeală" şi ocazional prin "descoperire" - utilizând modele existente. Nu este încă capabil să tragă concluzii care să poată fi utilizate în rezolvarea următoarei probleme şi are dificultăţi în a recunoaşte similitudini între probleme, din acest motiv neputând organiza strategii pentru rezolvarea lor.


În jurul vârstei de 3 ani copilul dezvoltă abilitatea de a analiza opţiunile pentru rezolvarea problemei pe baza reprezentării interne a problemei.

Un fenomen particular în dezvoltarea cognitivă este “Constanţa Obiectului” (potrivit pentru jocul “Peak-a-boo”). La vârsta de 1 an copilul va prefera să caute obiectul în ultimul loc în care l-a văzut dar nu poate înţelege încă ce se poate întâmpla cu obiectul atunci când nu se mai află în raza sa vizuală. Dacă un copil la această vârstă ne vede ascunzând o minge în spatele canapelei o va căuta în locul unde ne-a văzut că am lăsat-o. Dacă nu este acolo, se va opri pur şi simplu din căutare şi adesea va răspunde cu supărare şi dezamăgire. La vârsta de 2 ani copilul a dezvoltat o înţelegere pe deplin a “Constanţei Obiectului”.


* În parte bazat pe sursa: Educational Practice guidelines with ages two - three. Ministry of Education and Maalot Publishing.

 
Plati Online E-Commerce banner
Parteneri   Termeni de utilizare   Informatii livrare
-->